Ecogeochimia marilor aglomerări urbane şi a zonelor periurbane în contextul dezvoltării durabile

acronim ECOGEOURB

Contract nr.740 din 23.07.2006

Obiective

§ Obiectivele generale ale proiectului:

- dezvoltarea de activităţi de cercetare în parteneriat: universităţi, institute naţionale de cercetare-dezvoltare şi institute de cercetare ale Academiei Române pentru o abordare complexă a proiectului;

- dezvoltarea unei infrastructuri de cercetare-dezvoltare în domeniul geologiei şi geochimiei ambientale din marile aglomerări urbane;

- formarea unor clustere de cercetători în domeniu.

§ Obiective specifice proiectului

- caracterizarea morfologică şi hidrologică a Câmpiei Bucureştiului;

- stratigrafia formaţiunilor cuaternare din intervalul 0-100 m adâncime;

- litologia, constituţia internă şi variaţia grosimii în areal a celei mai tinere unităţi, Formaţiunea Loessului (intervalul 0-25 m adâncime);

- harta vulnerabilităţii la poluare cu metale a Formaţiunii Loessului;

- determinarea gradului de poluare a solului pentru 24 de elemente prin întocmirea de hărţi cu izoconţinuturi;

- caracterizarea mineralogică şi geochimică a prafului din arealele stradale;

- caracterizarea tipurilor de sol urban şi periurban;

- determinarea concentraţiei de Radon²²² în diferite tipuri de construcţii;

- evaluarea dozelor efective suplimentare pentru populaţie datorate inhalării de Rn²²² .

Obiective măsurabile

ñ analiza litologiei rocilor pe care s-a format solul prin studiul a circa 900 foraje;

ñ analiza a cca. 1200 probe de sol pentru 24 de elemente de pe un areal de 250 km²;

ñ determinarea Rn²²² în diferite tipuri de clădiri în funcţie de materialul de construcţie folosit;

ñ determinarea dozei debit gamma de pe soluri din municipiul Bucureşti şi din zone periurbane (250 km²);

ñ hărţi cu distribuţia celor 24 de elemente investigate din sol;

ñ hărţi cu distribuţia metalelor şi mineralelor în praf;

ñ elaborarea hărţii solurilor urbane şi periurbane;

ñ elaborarea hărţii morfologice scara 1:100 000, cu separarea arealelor ocupate de Câmpurile înalte Băneasa şi Cotroceni, de terasele şi luncile principalelor cursuri, precum şi a arealelor cu microrelief antropic negativ şi pozitiv;

ñ analiza litostratificaţiei şi executarea mai multor secţiuni geologice pentru stiva rocilor cuaternare din intervalul 0-100 m adâncime;

ñ elaborarea hărţii cu izopahite a celei mai noi formaţiunii depuse în Cuaternar, Formaţiunea Loessului, de vârstă Pleistocen mediu.